Pe 22 septembrie 1862, președintele Abraham Lincoln a emis Proclamația de emancipare, care declara liberi sclavii aflați încă pe teritoriul Statelor Confederate pe 1 ianuarie 1863. De asemenea, proclamația a stabilit lupta anti-sclavie ca miza Războiului Civil.
Războiul Civil dintre Uniune și Confederație
Când a izbucnit Războiul Civil în 1861, la scurt timp după învestirea lui Lincoln ca al șaisprezecelea președinte al Americii, acesta a susținut că războiul avea ca miză restabilirea Uniunii și nu abolirea sclaviei. De asemenea, noul președinte a evitat să emită imediat o proclamație anti-sclavie, în ciuda îndemnurilor aboliționiștilor și a republicanilor radicali, precum și a credinței sale personale că sclavia era respingătoare din punct de vedere moral. În schimb, Lincoln a ales să fie prudent până când va putea obține un sprijin larg din partea publicului pentru o astfel de măsură.
În iulie 1862, Lincoln și-a informat cabinetul că va emite o proclamație de emancipare, dar care nu va include statele de frontieră, care dețineau sclavi, dar rămăseseră loiale Uniunii. Cabinetul său l-a convins să nu facă anunțul decât după o victorie a Uniunii. Oportunitatea lui Lincoln a venit în urma victoriei Uniunii în bătălia de la Antietam din septembrie 1862. Pe 22 septembrie, președintele a emis proclamația care declara liberi toți sclavii din toate statele Confederației care nu aveau să treacă sub controlul Uniunii până pe 1 ianuarie 1863.
Proclamația de emancipare
La 1 ianuarie 1863, Lincoln a emis Proclamația finală de emancipare, care a declarat „că toate persoanele deținute ca sclavi” în statele confederate „sunt și vor fi libere”. Proclamația a cerut, de asemenea, recrutarea și înființarea de unități militare formate din soldați de culoare, pentru a lupta de partea Uniunii. Se estimează că 180.000 de afro-americani s-au înrolat în armată, în timp ce alți 18.000 au servit în marină.
După Proclamația de Emancipare, sprijinirea Confederației a fost văzută ca susținerea sclaviei. Astfel, a devenit imposibil ca națiunile anti-sclavie precum Marea Britanie și Franța, care fuseseră prietenoase cu Confederația, să se implice în conflict de partea statelor sudiste. Proclamația a unit și a întărit partidul republicanilor, ajutându-i să rămână la putere în următoarele două decenii.
Urmările sale
Proclamarea a fost un ordin prezidențial și nu o lege adoptată de Congres, drept pentru care președintele Lincoln a susținut adăugarea unui amendament anti-sclavie la Constituția SUA pentru a asigura permanența sa. Odată cu adoptarea celui de-al 13-lea amendament din 1865, sclavia a fost eliminată interzisă oficial pe teritoriul Statelor Unite, deși va fi nevoie de încă un secol pentru ca cetățenilor de culoare să le fie acordate drepturi egale.
Proclamația originală, scrisă de mână al Lincoln a fost distrusă într-un incendiu din 1871. Astăzi, versiunea oficială originală a documentului este păstrată în Washington, D.C., în cadrul Arhivelor Naționale ale Statelor Unite ale Americii.
