7 ianuarie in istorie

Întâmplările trecutului, chiar dacă nu par să aibă vreo importanță pentru prezent, au influențat major lumea în care trăim. Iată unele dintre cele mai importante evenimente ce au avut loc de-a lungul istoriei pe 7 ianuarie:

• 49 î.Hr.: Senatul din Roma decrează că Iulius Cezar va fi declarat dușman al Republicii și inamic public dacă nu-și desființează armata. Tribunii, care-l susțin pe Cezar, fug însă, după acest decret, la Ravenna, acolo unde îi aștepta Cezar.
• 1558: trupele franceze conduse de Ducele de Guise, Francis, capturează orașul Calais, ultima posesiune pe care o mai dețineau englezii pe continent, după secole de lupte și momente în care se părea că Anglia va cuceri toată Franța.



• 1610: Galileo Galilei observă pentru prima oară lunile planetei Jupiter. În 7 ianuarie, celebrul savant vede, prin telescopul inventat de el, lunile Ganymede și Callisto. În a doua seară le va observa și pe Io și Europa.
• 1611: începe procesul contesei maghiare Elisabeta Bathory, cea mai mare criminală în serie din istorie. De-a lungul a mulți ani, aceasta a ucis și torturat sute de tinere fete, manifestând tendințe vampirice. Există mărturii că făcea baie în sângele victimelor virgine, crezând că astfel își va menține tinerețea. Numărul crimelor trece de 80, deși există acuzații că acestea s-ar apropia chiar de 650! Mai recent, un articol publicat în 2018 de Aleksandra Bartosiewicz proclamă că, de fapt, contesa ar fi fost o victimă persecutată într-un proces-spectacol pentru a distruge reputația și influența familiei sale. Totuși, în momentul anchetei au existat 300 de mărturii, la care s-au adăugat probe fizice, fiind descoperite în pivnițele castelului corpuri mutilate, fete muribunde sau încarcerate. Pentru faptele sale, contesa n-a fost executată, ci condamnată să-și petreacă restul zilelor închisă în castelul Csejthe (Slovacia de azi).
• 1782: se deschide prima instituție bancară din America: Banca Americii de Nord.
• 1785: francezul Jean-Pierre Blanchard și americanul John Jeffries fac senzație în întreaga Europă călătorind de la Dover (Anglia) la Calais (Franța) într-un balon cu gaz.



• 1790: în timpul Revoluției Franceze, o răscoală majoră începe la Versailles, unde oamenii cer prețuri mai mici la pâine.
• 1919: rebelii din Muntenegru încep lupta armată împotriva plănuitei anexări a țării de către Serbia. Încercarea eșuează.
• 1927: se instalează prima linie de telefon comercială între Europa și America, de la Londra la New York.
• 1929: Ante Pavelic înființează mișcarea fascistă croată Ustasa (ustașii) în timp ce se află în exil, în Italia condusă de regimul fascist al lui Mussolini.



• 1935: dictatorul italian Mussolini și ministrul de Externe francez Pierre Laval semnează înțelegerea franco-italiană. Relațiile internaționale între marile puteri sunt complicate după Primul Război Mondial. Francezii se tem de renașterea Germaniei și încearcă să o împresoare printr-un sistem de tratate (se va semna un acord similar și cu Rusia).
• 1940: în timpul Războiului de Iarnă, se încheie în sfârșit bătălia de la Drumul Raate – parte a mai amplei bătălii pentru Suomussalmi. Finlandezii conduși de Hjalmar Siilasvuo și net inferiori numeric, zdrobeesc trupele sovietice aflate sub comanda lui Alexei Vinogradov. Bătălia intră în istorie prin uimitoarea dârzenie și măiestrie cu care finlandezii răstoarnă soarta luptei. Între 1 și 7 ianuarie, 6.000 de finlandezi prind în capcană și înfrâng diviziile 163 și 44 de pușcași sovietici – între 14 și 25.000 de oameni. La final, divizia 9 de infanterie a Finlandei numără 402 morți, în timp ce sovieticii contorizează între 4.674 (conform bilanțului oficial anunțat de Armata Roșie) și 9.000 de victime la care se adaugă 1.300 de prizonieri și pierderi uriașe în material de război (conform estimărilor finlandeze).
• 1942: japonezii încep asediul peninsulei Bataan, din Filipine, unde armata americană s-a retras pentru o ultimă rezistență.
Reclamă
• 1948: președintele american Harry Truman crește taxele în Statele Unite, pentru a putea finanța Planul Marshall de reconstrucție a Europei după Al Doilea Război Mondial.



• 1954: are loc un eveniment epocal la sediul central al IBM din New York: prima demonstrație publică a unei traduceri automate făcute de o mașină. Demonstrația primește numele „Experimentul Georgetown-IBM”.
• 1974: din cauza crizei energetice majore din Europa, benzina este raționalizată temporar în Olanda.
• 1979: capitala Cambodgiei, Phnom Penh, cade în mâinile trupelor vietnameze care au intrat în țară și care-l înlătură astfel de la putere pe dementul lider al Khmerilor Roșii, Pol Pot. Comuniștii cambodgieni fug către zona împădurită de la granița cu Thailanda, iar în urma lor sunt descoperite grozăvii fără margini. În doar 5 ani (1975-1979) de aplicare a utopiei agrarian-socialiste, khmerii roșii umpluseră țara de cadavre, distruseseră economia, orașele și mutaseră milioane de oameni în barăci, departe de locuințele lor. Nici până azi nu se știe cu exactitate numărul celor uciși de khmerii roșii: evaluările merg de la 1,5 milioane până la peste 3 milioane, în funcție de sursă, ceea ce înseamnă între 25 și 50% din întreaga populație a țării.



• 1985: Agenția de Explorare Aerospațială a Japoniei lansează Sakigake, prima sondă trimisă în spațiu de o altă țară de pe Pământ în afara SUA și URSS.
• 1989: Akihito este încoronat al 125-lea împărat al Japoniei după decesul tatălui său, Hirohito.
• 1991: Saddam Hussein își anunță trupele să se pregătească pentru un război „lung și violent” împotriva SUA. În realitate, Războiul din Golf a fost un masacru al irakienilor care a durat o lună și 11 zile, în care forțele coaliției internaționale au pierdut 292 de soldați (147 uciși de irakieni, 145 uciși din greșeală de camarazi), iar de la irakieni au fost uciși între 20.000 și 50.000 de oameni, 75.000 răniți, 80.000 capturați.



• 2015: la ora 11.30, doi extremiști musulmani intră în redacția publicației de umor Charlie Hebdo, din Paris, și-i masacrează pe jurnaliștii și caricaturiștii găsiți înăuntru (FOTO). Teroriștii ucid 12 oameni și rănesc alți 11. Crimele sunt comise de Said și Cherif Kouachi, doi frați dintr-o familie algeriană pe care Franța o primise și-i acordase cetățenie. Said și Cherif Kouachi revendică măcelul în numele Al-Quaeda, apoi timp de două zile începe o hăituială în regiunea Ile-de-France, poliția și armata având mai multe schimburi de focuri cu teroriștii. Urmează alte atacuri musulmane asupra unor obiective, inclusiv într-un magazin cu mâncare evreiască. În final, pe 9 ianuarie, cei doi frați sunt încolțiți și uciși, după ce luaseră ostatici. Atacul șochează întreaga lume civilizată, care descoperă că încă mai există în lume oameni dispuși să ucidă pentru o caricatură. Charlie Hebdo publica în mod obișnuit caricaturi acide pe teme sensibile, ridiculizând lideri politici și religioși, dar nimeni în afară de fanaticii din mișcările radicale musulmane nu se gândise să-i omoare pe caricaturiști pentru desenele lor. Charlie Hebdo mai fusese, în trecut, ținta atacurilor lansate de islamiști. În noiembrie 2011, după publicarea unei caricaturi cu profetul Mohamed, sediul redacției a fost bombardat. În 2012, alte caricaturi cu profetul Mohamed ale aceleiași reviste au forțat Franța să-și închidă temporar ambasadele și școlile în peste 20 de țări musulmane, de teama represaliilor. În 2013, Al-Qaeda l-a trecut pe redactorul șef Stephane „Charb“ Charbonnier pe lista celor mai căutate ținte, alături de alți 3 ziariști dintr-o publicație daneză. Redactorul-șef a făcut o cerere de acordare a unui permis de port-armă, dar autoritățile nu i-au răspuns niciodată la solicitare. Musulmanii acuzau revista de blasfemie. În Franța, pedepsele pentru blasfemie fuseseră abandonate încă de la sfârșitul anilor 1700, iar în 1830 această prevedere fusese scoasă cu totul din legislație.

sursa: Colecționarul de istorie