Istoria Coloanei Infinitului a început pe 27 octombrie, zi în care a fost inaugurat ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, ca un omagiu adus eroilor români din Primul Război Mondial. Ansamblul cuprinde trei sculpturi: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului și este considerat a fi una dintre marile lucrări ale sculpturii în aer liber din secolul al XX-lea.
Lucrarea a fost comandată de Liga Națională a Femeilor Gorjene pentru a onora militarii care apăraseră Târgu Jiu în 1916 de forțele Puterilor Centrale. Constantin Brâncuși (1876–1957) locuia atunci la Paris, dar a fost intrigat de oportunitatea de a crea o sculptură comemorativă de mari dimensiuni în patria sa. El a acceptat lucrarea în 1935, dar a refuzat să primească plata pentru aceasta.
Ce reprezintă coloana infinitului?
Coloana Infinitului aduce un omagiu sacrificiul infinit al soldaților români. Aceasta este alcătuită din 15 module romboidale, cu câte o jumătate de unitate în partea de sus și de jos. Partea de sus este incompletă, ea fiind elementul care exprimă conceptul de infinit.
Brâncuși a experimentat această formă încă din 1918, cu o variantă de stejar ce se regăsește acum în colecția Muzeului de Artă Modernă din New York City. Modulele au fost realizate în atelierul central din Petroșani, asamblate de prietenul lui Brâncuși, inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan (1905–1985), și finalizate pe 27 octombrie 1938. Toate cele 16 module romboidale au o înălțime totală de 29,3 m.
Masa Tăcerii
Masa Tăcerii este o masă circulară din piatră înconjurată de douăsprezece scaune-clepsidra, care simbolizează timpul. Semnificația sculpturii lui Brâncuși a fost supusă multor interpretări.
Unii spun că Masa Tăcerii reprezintă momentul dinaintea bătăliei la care urmau să participe combatanții. Alții argumentează că reprezintă Cina cea de Taină, în care cei 12 apostoli sunt așezați în jurul lui Isus. Cele 12 scaune din jurul mesei sunt pentru Apostoli, iar Masa îl reprezintă pe Isus însuși.
Soarta asamblului
În anii 1950, guvernul comunist român plănuia să demoleze coloana și să o transforme în fier vechi, dar acest plan nu a fost niciodată executat. Brâncuși a fost contestat de comuniști ca un exponent al „formalismului burghez cosmopolit”. Cu toate acestea, în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un geniu național și, în consecință, Ansamblul Târgu Jiu a fost restaurat, după o lungă perioadă de degradare.
După Revoluția Română din 1989 și căderea regimului comunist, a existat un reînnoit interes pentru restaurarea coloanei, care începuse să se înclinare, să crape și să se corodeze. Din aceste motive, situl a fost inclus în World Monuments Watch din 1996 de către World Monuments Fund(Fondul Mondial pentru Monumente). Restaurarea a fost facilitată de către acest fond, care a organizat întâlniri pentru părțile interesate în 1998 și a oferit finanțare prin American Express. Ulterior, situl a fost restaurat între 1998 și 2000 printr-un efort de colaborare al Guvernului României, Fondului Mondial pentru Monumente, Băncii Mondiale și a altor grupuri românești și internaționale.
