7 cazuri când SUA a pierdut bombe nucleare

7 cazuri când SUA a pierdut bombe nucleare

Între 1950 și 1980, au fost documentate 32 de accidente care implică lansarea accidentală, pierderea sau furtul unei bombe nucleare. În teorie, pierderea unei bombe pare extrem de improbabilă din cauza importanței și potențialului distrugător al acesteia. Suprinzător, Statele Unite au reușit să piardă chiar mai multe bombe nucleare, șase dintre ele nefiind vreodată recuperate.

1956: un avion B-47 dispare cu două bombe nucleare la bord

Prima dispariție este una dintre cele mai misterioase deoarece nu a fost găsit vreun semn de prăbușire, vreo urmă a bombelor sau a membrilor echipajului. Avionul Boeing B-47 Stratojet, având la bord două arme nucleare, a decolat de la baza forțelor aeriene MacDill din Florida, pe 10 martie 1956, urmând a se îndrepta spre Maroc. Avionul fusese programat pentru două realimentări în aer, dar a dispărut înainte de a putea face a doua realimentare. O echipă internațională a început căutarea avionului și a bombei, dar nu a găsit nimic, în cele din urmă armata americană anulând căutarea.

Un avion B-47
Un avion B-47
Sursa: wikimedia.org

1958: Un bombardier avariat a aruncat o bombă nucleară lângă insula Tybee, statul Georgia

Pe 5 februarie 1958, bombardierele B-47 au părăsit Florida cu o bombă nucleară MK-15 la bord, într-o misiune de antrenament care simula bombardarea unui oraș rus și evaziunea interoceptorilor ulteriori. Peste coasta Georgiei, un bombardier și un interceptor s-au ciocnit. Pilotul interceptorului s-a expulzat, iar echipajul bombardierului a încercat să aterizeze cu bomba, dar nu a reușit. În cele din urmă, au decis să arunce bomba deasupra oceanului, iar apoi au reușit să aterizeze în siguranță.

Reclamă

Din fericire, plutoniul fusese scos din bombă, pentru antrenament, astfel că bomba pierdută avea doar o masă subcritică de uraniu-235, neputând avea loc o explozie nucleară.

O bombă nucleară MK-15
O bombă nucleară MK-15
Sursa: wikimedia.org

1961: Două bombe nucleare aproape distrug Carolina de Nord

La 24 ianuarie 1961, un avion B-52 care transporta două bombe Mark 39, fiecare de 253 de ori mai puternică decât bomba Little Boy care a fost aruncată Hiroshima, s-a destrămat într-o furtună și a pierdut ambele bombe.

Pilotul, care a supraviețuit accidentului, a reușit să alerteze Forțele Aeriene cu privire la incident. Prima bombă a fost găsită atârnată de o parașută de un copac, cu vârful bombei atingând solul. Din fericire, un comutator de siguranță, din cei 4 existenți, a împiedicat bomba să explodeze.

Prima bombă, încă atârnând de parașută
Prima bombă, încă atârnând de parașută
Sursa: stanford.edu

Cea de-a doua bombă a aterizat într-un câmp nămolos cu aproximativ 482 de km/h și s-a dezintegrat fără a detona. Bucăți din bombă au fost recuperate, coada fiind descoperită la aproximativ 6,1 m sub pământ. Deși bomba a fost parțial armată când a părăsit aeronava, un comutator de siguranță a împiedicat-o să explodeze.

Reclamă

1965: Pierderea avionului, pilotului și a unei bombe nucleare B43

Un avion Douglas A-4 Skyhawk se afla la bordul USS Ticonderoga în timpul unui exercițiu militar din 5 decembrie 1965. Avionul a căzut peste bord în timp ce era transportat, scufundându-se rapid în apele de 4876 de metri adâncime. Avionul, pilotul sau bomba nu au putut fi salvate.

O bombă MK-43
O bombă MK-43
Sursa: wikimedia.org

Starea armei este încă necunoscută. Presiunea de la acea adâncime putea fi suficientă pentru a detona bomba, iar din cauza adâncimii o explozie era dificil de detectat. Totuși, chiar dacă arma ar fi încă intactă, recuperarea ei ar fi aproape imposibilă.

1966: un avion B-52 se ciocnește cu un avion KC-135, patru bombe termonucleare căzând peste Spania

Pe 17 ianuarie 1966, un B-52 se apropia de un KC-135 pentru realimentare, când bombardierul a lovit cisterna, creând o minge de foc care a ucis echipajul KC-135 și trei oameni de la bordul B-52. Avionul și cele patru bombe termonucleare pe care le avea la bord, au căzut lângă un mic sat de pescari din Spania, numit Palomares.

Ultima bombă, recuperată de la 807 m adâncime
Ultima bombă, recuperată de la 807 m adâncime
Sursa: wikimedia.org

Trei au fost recuperate în primele 24 de ore de la prăbușire. Una a aterizat în siguranță, în timp ce două au experimentat detonări parțiale. Exploziile au contaminat doi kilometri pătrați cu plutoniu radioactiv. A patra bombă a fost văzută scufundându-se în ocean de un pescar. În ciuda relatării martorilor oculari, a fost nevoie de aproape 100 de zile pentru a localiza și a recupera arma.

Reclamă

1968: un avion B-52 se prăbușește și o bombă este pierdută sub gheața arctică

La fel ca prăbușirea de la Palomares, prăbușirea din 21 ianuarie a unui B-52 a dus la eliberarea a patru bombe B28. Bombardierul s-a prăbușit pe gheața de mare din North Star Bay, Groenlanda, provocând detonarea explozivilor convenționali de la bord și ruperea și dispersarea elementelor nucleare, rezultând contaminarea radioactivă a zonei.

Un Boeing B-52
Un Boeing B-52
Sursa: wikimedia.org

Anchetatorii au recuperat majoritatea părților bombelor înainte de a-și da seama că nu găsiseră nimic din cea de-a patra bombă. O bucată de parașută a fost identificată în gheața artică. Echipajul de recuperare a speculat că bomba, fiind fierbinte după exploziile parțiale, a topit gheața. Restul bombei a plonjat apoi prin apa arctică și s-a scufundat. Arma încă lipsește, fiind presupusă irecuperabilă.

1968: scufundarea USS Scorpion

USS Scorpion, un submarin de atac nuclear, a fost declarat presupus pierdut pe 5 iunie 1968. Pierderea submarinului a fost deosebit de îngrijorătoare, deoarece acesta urmărea un grup de cercetare rusesc chiar înainte de dispariția sa. Submarinul era dotat cu două torpile antisubmarine Mark 45.

Submarinul USS Scorpion în 1960
Submarinul USS Scorpion în 1960
Sursa: wikimedia.org

Epava a fost descoperită în octombrie 1968 pe fundul Atlanticului la o adâncime de 3.000 de metri, motivul scufundării rămânând un mister. Camera torpilelor era intactă, iar cele două torpile nucleare era în poziție. Deoarece recuperarea torpilelor ar fi fost extrem de dificilă, a fost preferată monitorizarea nivelului de radiații din zonă. Până în prezent, nu au apărut semne ale unor eventuale scurgeri radioactive.