Paradoxul lui Fermi este denumit după fizicianul Enrico Fermi și se referă la aparenta contradicție între lipsa dovezilor și diferite estimări de probabilitate ridicată a existenței civilizațiilor extraterestre în altă parte a galaxiei Calea Lactee. Paradoxul este aplicat galaxiei noastre (lipsa vizitelor de exemplu), dar și universului întreg (lipsa urmelor existenței unor supercivilizații eventual extragalactice).
Cine a fost Enrico Fermi?
Enrico Fermi s-a născut în Italia în 1901, iar cercetările sale timpurii s-au referit la relativitatea generală și la mecanică cuantică, dar s-a concentrat curând pe noul domeniu al fizicii nucleare. A câștigat Premiul Nobel în 1938 pentru munca sa în domeniul radioactivității, cu ocazia decernării premiului rămânând în Statele Unite în semn de protest împotriva acțiunilor antisemite ale guvernului italian fascist(soția lui, Laura, fiind evreică). A primit un post de profesor de fizică la Universitatea Columbia, unde și-a continuat activitatea de cercetare, concentrându-se, în special, asupra energiei nucleare. A condus lucrările de construcție a primului reactor nuclear la Universitatea din Chicago, realizând prima reacție nucleară în lanț controlată. A lucrat și la Proiectul Manhattan, care a dus la construirea primei bombe atomice. Elementul 100, fermiu, este numit în onoarea sa.
Ce spune paradoxul?
Există miliarde de stele în galaxie asemănătoare Soarelui și multe dintre aceste stele sunt cu miliarde de ani mai în vârstă decât sistemul solar. Astfel există o mare probabilitate ca unele dintre aceste stele să aibă planete asemănătoare Pământului și, dacă Pământul este favorabil vieții, pe alte planete s-ar putea să se fi dezvoltat deja o viață inteligentă. Unele dintre aceste civilizații ar fi putut dezvolta deja călătoria interstelară. Chiar și cu viteze mai mici decât cea a luminii, galaxia Calea Lactee ar putea fi complet explorată în câteva milioane de ani. Conform acestui raționament, Pământul ar fi trebuit deja să fie vizitat de extratereștri vii sau cel puțin de sondele lor.
Și acum, iată paradoxul lui Fermi: Dacă sunt acolo, unde sunt? Cu alte cuvinte, dacă galaxia este plină de civilizații superioare extraterestre, unde sunt aceste civilizații? De ce nu detectăm nici măcar un semnal de la ele? Au existat numeroase încercări de a explica paradoxul lui Fermi: nu s-au dezvoltat alte specii inteligente; este în natura vieții inteligente să se autodistrugă; speciile inteligente nu au destule resurse pentru a se răspândi fizic în întreaga galaxie; este în natura vieții inteligente să-i distrugă pe ceilalți etc. Totuși aceste explicații nu au un caracter științific, ele nefiind bazate pe observații și legi ale naturii, ci sunt doar simple ipoteze.
