Violeta Constanza Jessop (în engleză: Violet Constance Jessop) a fost o stewardesă de linie oceanică, memorialistă și asistentă, cunoscută pentru că a supraviețuit scufundării RMS Titanic în 1912 și a navei HMHS Britannic în 1916. În plus, ea a fost la bordul RMS Olympic, cea mai mare dintre cele trei nave, când s-a ciocnit cu o navă de război britanică, HMS Hawke, în 1911. Ea este adesea numită „Regina navelor care se scufundă” sau „Miss Unsinkable”(„Domnișoara Nescufundabilă”).
Conținut
Cine a fost Violeta Constanza Jessop?
Violeta Constanza Jessop s-a născut pe 2 octombrie 1887, lângă Bahía Blanca, în Argentina. Ea a fost primul dintre cei nouă copii(dintre care șase au supraviețuit) ai imigranților irlandezi William și Katherine Jessop. Din acest motiv, și-a petrecut o mare parte din copilărie îngrijindu-se de frații ei mai mici. Tatăl Violetei a murit când ea avea 16 ani, din cauza unor complicații de la o intervenție chirurgicală, iar familia ei s-a mutat în Anglia, ea urmând o școală mănăstirească și având grijă de sora ei cea mai mică, în timp ce mama lor era pe mare, lucrând ca stewardesă. Când mama ei s-a îmbolnăvit, Violeta a părăsit școala și, pe urmele mamei ei, a aplicat pentru a fi stewardesă. La vârsta de 21 de ani(în 1908) ea a obținut postul de stewardesă la firma Royal Mail Line, prima cursă fiind la bordul navei Orinoco.
La bordul RMS Olimpic
În 1911, Violeta Jessop a început să lucreze ca stewardesă pentru vasul White Star RMS Olympic, cea mai mare nave civilă de lux de la acea vreme. Jessop era la bord pe 20 septembrie 1911, când Olympic a plecat din Southampton și a intrat în coliziune cu nava de război britanică HMS Hawke. Nu au existat victime și, în ciuda avariilor, nava a reușit să se întoarcă în port fără a se scufunda. Jessop a ales să nu discute despre această coliziune în memoriile ei. Ea a continuat să lucreze pe Olympic până în aprilie 1912, când a fost transferată pe nava Titanic.
Scufundarea RMS Titanic
Pe 10 aprilie 1912, la vârsta de 24 de ani, Violeta s-a îmbarcat pe RMS Titanic ca stewardesă. Patru zile mai târziu, pe 14 aprilie, acesta a lovit un aisberg în Oceanul Atlantic de Nord și s-a scufundat la aproximativ două ore și patruzeci de minute după coliziune. Jessop a descris în memoriile ei momentul când privea echipajul încărcând bărcile de salvare, ei fiindu-i ordonat ulterior să urce barca de salvare 16; iar în timp ce barca era coborâtă, unul dintre ofițerii de pe Titanic i-a dat un copil de care să aibă grijă. În dimineața următoare, Violeta și restul supraviețuitorilor au fost salvați de RMS Carpathia și duși în New York pe 18 aprilie. Potrivit lui Jessop, în timp ce era la bordul Carpathia, o femeie, probabil mama bebelușului, a apucat copilul pe care îl ținea în brațe și a fugit plângând, fără să scoată un cuvânt.
Explozia HMHS Britannic
În timpul Primului Război Mondial, Jessop a servit ca stewardesă pentru Crucea Roșie Britanică. În dimineața zilei de 21 noiembrie 1916, ea era la bordul HMHS Britannic, care fusese transformată într-o navă spital. În timp ce naviga pe Marea Egee, nava e explodat inexplicabil. În 2016, în urma unei expediții majore de scufundări, s-a stabilit că explozia HMHS Britannic s-a datorat unei mine de adâncime.
Viața de după
După război, Violeta Jessop a continuat să lucreze ca stewardesă pe diverse nave. La vârsta de 30 de ani ea s-a căsătorit, iar în 1950 s-a retras în Great Ashfield, Suffolk. Viața ei plină de peripeții s-a terminat în 1971, la vârsta de 83 de ani, în urma unei insuficiențe cardiace congestive.
